There is so much evil out there! Yes, there is, but what about the evil in here?

Cartea Judecători nu are cum să te lase rece. De câteva ori deja, am avut senzația că citesc scenariul unui film prost sau a unei telenovele de loc siropoase. Citesc despre niște decizii care nu au cum să nu te șocheze. La fel și ieri și azi. Ieri am citit Judecători 19, azi 20.

Capitolul 19 ne descoperă o întâmplare scârboasă, în cel mai pur sens al cuvântului. Un levit, care fie vorba între noi trebuia să fie căsătorit cu o fată virgină, își găsește o concubină cu care pleacă într-o călătorie. Pentru că această călătorie va dura mai mult de o zi, hotărăsc să nu se oprească peste noapte într-un oraș canaanit, pentru a nu fi atacați, așa că merg mai mult, până ajung în Ghibea, un oraș al beniamiților – iudei adevărați.

Peste noapte, un grup de oameni forțează ușa ca să îl scoată pe oaspete afară ca să-l sodomizeze. Da, erau homosexuali și aveau de gând să îl violeze. Gazda, fiind un bun primitor de oaspeți, nu stă pe gânduri, și își oferă fiica împreună cu concubina oapetelui, astfel scăpând de furia violatorilor. Interesant nu? Nici nu îți vine să crezi că citești asta în Biblie?!

Dimineața, după un somn bun al domnilor rămași înăuntru, pe pragul case este găsită concubina levitului, moartă de-a binelea. Cam atât a fost de sigură înnoptarea într-un loc cu oameni care cred în Dumnezeu. Halal credincioși.

Parcă asta nu era destul, levitul ia cadavrul concubinei îl duce acasă, unde-l taie în doisprezece bucăți și trimite câte o parte în fiecare seminție a lui Israel.

Capitolul 20 ne confirmă că fără legea lui Dumnezeu, oamenii vor urma legea junglei în cel mai bun caz. Levitul nu se calmează, aducând cauza în fața dreptății, pentru ca vinovații să plătească, ci aduce întreaga națiune în prag de război. 22000 din Israel mor în prima zi, 18000 a doua zi, iar abia a treia zi au murit si beniamiți – 25000. Ce prăpăd, pentru o întâmplare ca cea din capitolul 19.

Nu am de gând să comentez nemernicia violatorilor. Îi avem și azi printre noi, din păcate și scapă prea ieftin în închisorile noastre, dar am și eu o întrebare: ce se întâmpla dacă levitul și gazda lui nu își scoteau fetele afară, ca să-și scape ei pielea?

Oare nu în inima lor a început totul? Oare nu sunt ei niște lași ordinari? Ce credea levitul, că tăindu-și concubina în bucăți va obține o judecată plină de dreptate și înțelepciune sau un război în toată regula? Au uitat să se uite în oglindă și a obținut a doua parte.

Dar rămân la ce a fost în inima celor doi bărbați. I-aș numi mascului cel mult, pentru că numai bărbați nu au fost! Un coleg a fost întrebat cum explică abundența răului din lume. Înainte de a oferi un răspuns a întrebat la rându-i, cum explică celălalt, abundența răului din inimă?

În studenție ni s-a relatat o întâmplare oarecum asemănătoare: Înainte de ’89, mai multe cupluri au fost trimise în spațiul comunist pentru a distribui Biblii, iar unul dintre cupluri a fost prins. Au fost interogați despre locația Bibliilor și a celorlalte cupluri, iar ca ultim act al interogării, bărbatului i s-a spus că dacă nu spune totul, soldații îi vor viola soția. Ce credeți că a făcut? Ce ați fi făcut voi în situația lui?

Eclesiastul 9:3 – Iată cel mai mare rău în tot ce se face sub soare: anume că aceeaşi soartă au toţi. De aceea şi este plină inima oamenilor de răutate şi de aceea este atâta nebunie în inima lor tot timpul cât trăiesc. Şi după aceea? Se duc la cei morţi.

Leave a Reply